Vremea la:
azi /      maine /
Curs:
EURO: 4,4549       USD: 3,2121
 
Login primari
 
Am uitat parola
 
 
Top raspunsuri
1.  Buzau
  84,07% (95/113)
2.  Piatra Neamt
  71,43% (25/35)
3.  Pitesti
  73,08% (19/26)
4.  Gherla
  100,00% (16/16)
5.  Timisoara
  45,45% (15/33)
6.  Bucuresti - Sect. 4
  75,00% (15/20)
7.  Bucuresti - Sect. 6
  92,86% (13/14)
8.  Voluntari
  90,91% (10/11)
9.  Galati
  43,75% (7/16)
10.  Hunedoara
  50,00% (4/8)
 
Top raspunsuri general
Toata lista
Top sesizari
Principiile de la Johannesburg privind siguranta nationala,
libertatea de exprimare si accesul la informatie

(adoptate la 1octombrie 1995)

Introducere
Aceste principii au fost adoptate la I octombrie 1995 de catre un grup de experti in drept intenational, siguranta nationala si drepturile omului in timpul unei intilniri organizate in Africa de Sud de ARTICOLUL 19. Centrul International impotriva Cenzurii, in colaborare cu Centrul de Studii Aplicate al Universitatii din Witwatersrand.
Principiile sunt bazate pe legislatia si pe standardele internationale si regionale privind protectia drepturilor omului, practicile dezvoltate la nivel de state (asa cum sunt reflectate, infer alia, in hotaririke tribunalelor nationale) si principiile generale de drept recunoscute de comunitatea natiunilor.
Aceste principii recunosc mentinerea aplicabilitatii Principiilor de la Siracusa asupra prevederilor limitative si derogatorii din Pactul intenational privind drepturile civile si politice si Standardele minimale ale normelor de drepturile omului in situatii de urgenta.

Preambul
Participantii la redactarea Principiilor de fata:
Considerind ca, in conformitate cu principiile proclamate de Carta Natiunilor Unite, recunoasterea demnitatii intrinsece si a drepturilor egale si inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane este fiindamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume;
Convinsi fiind ca drepturile omului trebuie aparate de statul de drept pentru ca oamenii sa nu fie nevoiti sa recurga in ultima instanta la rebeliune impotriva tiraniei si a oprimarii;
Reafirmindu-si credinta ca libertatea de exprimare si a informatiei sunt vitale pentru existenta unei societati democratice si esentiale pentru progresul si bunastarea acesteia si pentru exercitarea altor drepturi si libertati fundamentale ale omului;
Luind in considerare prevederile relevante din declaratia Universala a drepturilor omului Pactul Inteniational cu privire la drepturile civile si politice, Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copiilor, Principiile de baza ale Natiunilor Unite privind independenta judiciarului. Carta africana a drepturilor omului si ale popoarelor, Conventia americana a drepturilor omului si Conventia europeana a drepturilor omului:
Pe deplin consfienti ca unele din cele mai grave violari ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului sunt justificate dc guverne ca necesare pentru protectia sigurantei nationale:
Tinind conf de faptul ca este imperativ ca oamenii sa aiba acces la informatii detinute de administratia publica pentru a putea supraveghea comportamentul acesteia si a putea participa din plin la viata unei societati democratice;
In dorinta de a promova recunoasterea clara a razei de actiune limitate a restrictiilor libertatii de exprimare si a libertatii informatiei ce pot fi aplicate in interesul sigurantei nationale, pentru a descuraja guvernele sa mai foloseasca pretextul sigurantei nationale atunci cind restring in mod nejustificat exercitarea acestor libertati;
Recunoscind necesitatca unei protectii legale a acestor libertati prin punerea in aplicare a unor legi redactate cu precizie si pe domenii rcstrinse, care sa asigure existenta cerintelor esentiale ale statului de drept; si
Reiterind necesitatea existentei unei protectii legale a acestor libertati, asigurata de tribunale independente;
Au cazut de acord asupra Principiilor ce urmeaza si recomanda organismelor competente la nivel national. regional si international sa ia masuri pentru a promova larga lor raspindire. acceptare si aplicare:


I. Principii generale

Principiul 1: Libertatea opiniei, de exprimare si a informatiei
(a) Oricine are dreptul la propriile opinii, fara imixtiuni.
(b) Oricine are dreptul la libertatea de exprimare, care include libertatea de a cauta, a primi si a face cunoscute informatii si idei de toate genurite, indiferent de frontiere, fie oral, in scris sau sub forma tiparita, sub forma de arta, sau prin orice alt mijloc de comunicare in masa pe care il alege.
(c) Exercitarea drepturilor prevazute in paragrafui (b) poate fi supusa unor restrictii pentru motive specifice, dupa cum prevede dreptul international, inclusiv pentru apararea sigurantei nationale.
(d) Nu se pot impune restrictii ale libertatii de exprimare-sau de informare pe motive de siguranta nationala decit daca guvernul poate demonstra ca restrictia este codificata prin lege si necesara intr-o societate democratica pentru apararea intereselor legitime referitoare la siguranta nationala1. Ramine in sarcina guvernului sa demonstreze validitatea restrictiei.

Principiul 1.1: Prevazute prin lege
(a) Orice restringere a libertatii de exprimare sau a informatiei trebuie sa fie codificata prin lege.
Legea trebuie sa fie accesibila, sa nu contina ambiguitati, sa fie redactata pe un domeniu clar delimitat si cu precizie, astfei incit sa ofere persoanelor posibilitatea de a prevedea daca o anumita actiune a lor este ilegala.
(b) Legea trebuie sa prevada mijloace de protectie eficiente impotriva abuzurilor, inclusiv mijloace prompte si eficiente de supraveghere judiciara a validitatii restrictiei de catre un tribunal independent.

Principiul 1.2: Apararea unui interes legitim privitor la siguranta nationala
Orice restringere a libertatii de exprimare sau de informare pe care un guvern incearca sa o justifice pe motive de siguranta nationala trebuie sa aiba un scop real si efect demonstrabil de aparare a unei interes legitim privitor la siguranta nationala.

Principiul 1.3: Necesar intr-o societate democratica
Pentru a stabili ca o restringere a libertatii de exprimare sau de informare este necesara pentru protejarea unui interes legitim privitor la siguranta nationala un guvern trebuie sa demonstreze ca:
(a) exprimarea sau informatia in cauza ameninta in mod grav un interes legitim privitor la siguranta nationala;
(b) restringerea impusa este cel mai redus mijloc restrictiv posibil pentru apararea acelui interes;
(c) restringerea este compatibila cu principiile democratice.

Principiul 2: Interes legitim privitor la siguranta nationala
(a) O restringerea ce se incearca a fi justificata pe motive de siguranta nationala nu este legitima decit daca adevaratul ei scop si efect demonstrabile sunt de a proteja existenta sau integritatea teritoriala a tarii impotriva amenintarilor sau a folosirii fortei. sau capacitatea sa de a raspunde folosirii amenintarilor sau a fortei provenite fie dintr-o sursa externa, ca de exemplu o amenintare militara, fie dintr-o sursa intema, precum incitarea la rastumarea violenta a unui guvern.
(b) In speciai, o restringerea ce se incearca a fi justificata pe motive de siguranta nationala nu este legitima daca adevaratui sau scop sau efect demonstrabil este de a proteja interese fara legatura cu siguranta nationala, inclusiv, de exemplu, protejarea unui guvern de opinii ori actiuni care l-ar deranja sau de dezvaluire a greselilor sale, sau ascunderea de informatii referitoare la functionarea institutiilor sale publice. sau stabilirea unei anume ideologii, sau suprimarea framintarilor de natura economica.

Principiul 3: Stari de urgenta
In situatii de urgenta publica ce ameninta viata tarii si a carei instituire este proclamata legal si oficial in conformitate atit cu legislatia nationala cit si cu cea internationala, statul poate impune restrictii asupra libertatii de exprimare sau de informare numai in masura ceruta de exigentele situatiei si doar atunci cind si atita vreme cit acestea nu sunt, in contradictie cu celelalte obligatii ale guvernului, prevazute prin legislatia internationala.

Principiul 4: Interzicerea discriminarii
Restringerile libertatii de exprimare sau de informare, inclusiv cele pe motive de siguranta nationala, nu pot in nici un caz implica discriminarea bazata pe rasa,-culoare. sex. limba, religie. opinii politice sau de orice alt fei, origine nationala, sau sociala, nationalitate, avere, nastere sau orice alt motiv.


II. Restringeri ale libertatii de exprimare

Principiul 5: Apararea dreptului la opinie
Nimeni nu poate fi supus nici unui fei de restringere, dezavantajare sau sanctionare din cauza opiniilor sau a convingerilor sale.

Principiul 6: Exprimari care pot ameninta siguranta nationala
Conform Principiilor 15 si 16, exprimarea poate fi pedepsita ca amenintare la adresa sigurantei doar daca guvernul poate demonstra:
(a) ca exprimarea este menita sa incite la violenta iminenta;
(b) ca este probabil ca ca sa incite la violenta; si
(c) ca exista o legatura directa si imediata intre exprimare si posibilitatea aparitiei sau aparitia unei asemenea violente.

Principiul 7: Protectia exprimarii
(a) Conform Principiilor 15 si 16. exercitarea pasnica a libertatii de exprimare nu trebuie considerata drept o amenintare la adresa sigurantei nationale si nici supusa vreunei restrictii sau pedepse. Exprimarile care nu vor fi considerate ca reprezentind o amenintare la adresa sigurantei nationale includ, dar nu se rezuma la, exprimari care:
(I) pledeaza pentru schimbarea neviolenta a politicii guvernului sau a guvernului insusi;
(II) reprezinta o critica sau o insulta la adresa natiunii, a statului sau a simbolurilor sale, a guvernului si a agentiilor acestuia, a oficialitatilor publice2, sau a unei natiuni sau stat strain, a guvernului, agentiilor sau oficialitatilor publice ale acestuia;
(III) reprezinta o obiectie, sau pledeaza in favoarea unei obiectii, pe motive religioase, de constiinta sau de credinta, la recrutare sau la efectuarea serviciul militar, la un anume conflict sau la amenintarea cu folosirea fortei pentru rezolvarea disputelor intemationale;
(IV) este centrata pe comunicarea informatiilor in legatura cu presupuse incalcari ale standardelor referitoare la drepturile omului sau ale dreptului umanitar international.
(b) Nimeni nu poate fi pedepsit pentru criticarea sau insultarea natiunii, a statului sau a simbolurilor acestuia, a guvernului, agentiilor sale, oficialitatilor publice, sau a unei natiuni sau stat strain, a simbolurilor, guvernului, agentiilor sale sau oficialitatilor publice ale acestuia decit daca critica sau insulta este menita sau capabita sa incite la violente iminente.

Principiul 8: Simpla publicitate facuta activitatilor ce pot ameninta siguranta nationala
Exprimarea nu poate fi oprita sau pedepsita pur si simplu pentru ca transmite informatii emise de sau in legatura cu o organizatie despre care un guvern a declarat ca pune in pericol siguranta nationala sau un interes legat de aceasta.

Principiul 9: Folosirea unei limbi a minoritatilor sau a altei limbi
Exprimarea, fie orala, fie scrisa, nu poate fi interzisa pe motiv ca este facuta intr-o anumita limba, in special in limba unei minoritati nationale.

Principiul 10: Imixliunea ilegala a unei terte parti in exprimare
Guvernele sunt obligate sa ia masuri rezonabile pentru a impiedica grupuri particulare sau indivizi sa intervina in mod ilegal in exercitarea pasnica a dreptului la libertatea de exprimare, chiar in cazurile cind exprimarea este citica la adresa guvernului si a politicii acestuia.
In mod special, guvernele sunt obligate sa condamne actiunile ilegale menite sa puna stavila libertatii de exprimare, sa investigheze si sa traduca in justitie pe cei responsabili.


III. Restrangeri ale libertatii de informare

Principiul 11: Regula generala a accesului la informatie
Oricine are dreptul sa obtina informatii de la autoritatile publice, inclusiv informatii in legatura cu siguranta nationala. Nu pot fi impuse restringeri ale acestui drept pe motive de siguranta nationala decit daca guvernul poate demonstra ca restringerea a fost prevazuta prin lege si necesara intr-o societate democratica pentru apararea unui interes legitim legat de siguranta nationala.

Principiul 12: Desemnarea specifica a categoriilor de informatii secrete
Un stat nu poate refuza in mod categoric accesul la toate informatiile referitoare la siguranta nationala, ci el trebuie sa prevada prin lege categoriile de informatii, specifice si limitate. care nu trebuie dezvaluite pentru a apara un interes legitim privind siguranta nationala.

Principiul 13: Interesul public si divulgarea informatiilor
In toate legile si deciziile privitoare la dreptul de a obtine informatii, interesul public privitor la cunoasterea informatiei va fi luat in considerare in primul rind.

Principiul 14: Dreptui la examinare in justitie a refuzului de a dezvalui informatii
Statul este obligat sa adopte masurile necesare pentru a face posibila punerea in practica a dreptului de a obtine informatii. Aceste masuri vor obliga autoritatile, in cazul in care refuza o cerere de a dezvalui anume informatii, sa specifice in scris motivele refuzului cit mai curind posibil, si sa prevada dreptul la examinare a substantei si a validitatii refuzului de catre o autoritate independenta, inclusiv o forma de examinare in justitie. Autoritatea care examineaza cazul trebuie sa aiba dreptul de a cerceta informatiile a caror dezvaluire a fost refuzata 4.

Principiul 15: Regula generala privitoare la dezvaluirea informatiilor secrete
Nimeni nu poate fi pedepsit pe motive de siguranta nationala pentru ca a facut publice anumite informatii daca:
(1) dezvaluirea informatiilor nu atinge si nu este probabil sa atinga un interes legitim legat de siguranta nationala sau
(2) interesul public de a cunoaste informatia depaseste atingerea pe care ar putea-o aduce dezvaluirea informatiei.

Principiul 16: Informatii obtinute prin serviciile publice
Nimeni nu poate fi supus vreunui dezavantaj pe motive de siguranta nationala pentru ca a dezvaluit informatii pe care le-a aflat datorita serviciului guvernamental daca interesul public de a afla informatia depaseste atingerea pe care dezvaluirea informatiei ar putea-o aduce.

Principiul 17: Informatii din domeniul public
O data ce o informatie a fost facuta accesibila publicului, fie si prin metode ilegale, orice justificare facuta in scopul de a opri publicarea ei ulterioara va fi anulata de dreptul publicului de a cunoaste acea informatie.

Principiul 18: Protejarea surselor ziaristilor
Apararea sigurantei nationale nu poare fi folosita drept motiv pentru a obliga un ziarist sa dezvaluie o sursa confidentiala.

Principiul 19: Accesul la zonele interzise
Orice restringere a liberei circulatii a informatiei nu poate fi de o asemenea natura incit sa se opuna scopurilor drepturilor omului si dreptului umanitar, in special, guvernele nu pot opri ziaristii sau reprezentantii organizatiilor interguvernamentale si neguvemamentale mandatate sa supravegheze respectarea drepturilor omului sau a standardelor umanitare sa patrunda in zone in care exista motive obiective sa se creada ca au avut sau au loc incalcari ale drepturilor omului sau ale dreptului umanitar. Un guvern nu poate exclude ziaristii sau reprezentantii unor asemenea organizatii din zone de violenta sau de conflict armat decit atunci cind prezenta lor ar prezenta un risc evident pentru siguranta altora.
Motivele suplimentare pentru obtinerea sau corectarea informatiilor din dosarele personale, ca de exemplu dreptul la viata intima, nu fac obiectul acestor Principii.


IV. Statul de drept si alte chestiuni

Principiul 20: Protectia generala a statului de drept
Orice persoana acuzaca de infractiuni privind siguranta 5 ce implica exprimarea sau informarea are dreptul la toate mijloacele de protectie oferite de statul de drept, parte a dreptului intemational. Acestea includ, dar nu se limiteaza la, urmatoarele drepturi:
(a) dreptul la prezumtia de nevinovatie;
(b) dreptul de a nu fi detinut in mod arbitrar;
(c) dreptul de a fi informat prompt, intr-o limba pe care o intelege, asupra acuzatiilor si dovezilor aduse impotnva sa;
(d) dreptul la acces prompt la forma de asistenta juridica pe care si-o alege;
(e) dreptul la un proces desfasurat intr-un interval rezonabil de timp;
(f) dreptul la o perioada de timp adecvata pentru a-si putea pregati apararea;
(g) dreptul de a fi judecat public, in mod corect, de catre un tribunal independent si impartial;
(h) dreptul de a interoga manorii acuzarii;
(i) dreptul de a nu se permite introducerea de dovezi in timpui procesului decat daca ele au fost aduse anterior la cunostinta acuzatului si acesta a avut ocazia sa dovedeasca invaliditatea lor; si
(j) dreptul de a face recurs la un tribunal independent, capabil sa revizuiasca sentinta legala si faptele si sa o inlocuiasca.

Principiul 21: Cai de atac in justitie
Toate caile de atac in justitie. inclusiv cele speciale. precum habeas corpus sau amparo, vor fi puse la dispozitia persoanelor acuzate de infractiuni privind siguranta, inclusiv in timpul starilor de urgenta publica, ce ameninta viata tarii, asa cum a fost definita in Principiul 3.

Principiui 22: Dreptul de a fl judecat de un tribunal independent
(a) La alegerea acuzatului, o urmarire penala sau o infractiune privind siguranta ar trebui judecata de un juriu, acolo unde aceasta institutie exista, sau de judecatori cu adevarat independenti. Procesul persoanelor acuzate de infractiuni privind siguranta de judecatori care nu se bucura de independenta reprezinta o viotare prima facie a dreptului de a fi judecat de un tribunal independent.
(b) Un civil nu poate fi niciodata judecat pentru infractiuni privind siguranta de un tribunal militar.
(c)Un civil sau un membru al armatei nu poate fi niciodata judecat de catre un tribunal national constituit special sau ad hoc.

Principiul 23: Cenzura prealabila
Exprimarea nu va fi supusa cenzurii prealabile in scopul de a proteja nationala decit in situatii de urgenta publica care ameninta viata tarii in prevazute in Principiul 3.

Principiul 24: Pedepse disproportionate
Persoanele, mijloacele de informare in masa, organizatiile politice sau de alta natura nu pot fi supuse unor sanctiuni, limitari sau pedepse disproportionate fata de seriozitatea infractiunii pentru o infractiune privind siguranta ce implica libertatea de exprimare sau a informatiei.

Principiul 25: Relatia dintre aceste principii si alte standarde
Nici un element din aceste Principii nu poate fi interpretat ca restringind sau limitind orice drepturi si libertati recunoscute in legislatia sau in standardele internationale, regionale sau nationale.

* * * * * * *
1 - in sensul folosit in redactarea acestor Principii, o societate democratica se caracterizeaza pritr-o administratie ce raspunde cu adevarat in fata unei entitati sau a unui organ diferit de administratie; alegeri reale, periodice, prin vot universal, egal si secret, ce garanteaza exprimarea libera a vointei electorilor, grupuri politice cu drept de a se oragniza in opozitie fata de guvernul care se afla la conducere; garantii legale eficiente ale drepturilor fundamentale, aplicate de ojustitie independenta.
Aceasta formulare se bazeaza pe o definitie a constitutionalismului data de prof. S. A. de Smith in The Commonwealth andfts Constitution (London: Stevens & Sons. 1964), 106. extinsa prin referirea la articolul 25 al Pactului international cu privire la drepturile civile si politice.

2 - in contextul acestor Principii. "oficialitatile publice" includ seful statului si al guvernului, toate oficialitatile guvernamentale, inclusiv ministri, toti ofiterii din fortele militare, de securitate sau politienesti si toate persoanele care detin pozitii pentru care au fost alese.

inapoi
 
Informatii din judetul tau

Get Adobe Flash player


Get Adobe Flash player

 
 
Ultimele videouri Domnule Primar
 
 
Cauta sesizari
Sesizari din judetul:
 
 
Cauta dupa cuvantul:
 
Cauta sesizarea cu codul:
 
 
Cei mai activi primari din ultimele 7 zile
Constantin Toma (PSD) Constantin Toma (PSD)
Buzau
(27 raspunsuri
)
Marcel-Laurentiu Romanescu (PNL) Marcel-Laurentiu Romanescu (PNL)
Targu - Jiu
(9 raspunsuri
)
Nicolae Robu (PNL) Nicolae Robu (PNL)
Timisoara
(7 raspunsuri
)
Dragos Victor Chitic (PNL) Dragos Victor Chitic (PNL)
Piatra Neamt
(7 raspunsuri
)
Ioan Neselean (PSD) Ioan Neselean (PSD)
Gherla
(7 raspunsuri
)
Daniel Baluta (PSD) Daniel Baluta (PSD)
Bucuresti - Sect. 4
(6 raspunsuri
)
Florea Daniel (PSD) Florea Daniel (PSD)
Bucuresti - Sect. 5
(6 raspunsuri
)
Cornel Ionica (PSD) Cornel Ionica (PSD)
Pitesti
(6 raspunsuri
)
Costan Morar (PSD) Costan Morar (PSD)
Dej
(4 raspunsuri
)
Gabriel Mutu (PSD) Gabriel Mutu (PSD)
Bucuresti - Sect. 6
(3 raspunsuri
)
 
Primarii partenere
 
 
 
 
Copyright © 2017 DomnulePrimar.ro
Web Design - Direct Design