Operatiunea “epurarea politica”, instrumentata de DNA a primit cu suspendare

Acțiunile procurorilor DNA, începând cu anul 2013, după ce Laura Kovesi a preluat primul mandat la conducerea acestei instituții, au fost concertate pe decapitarea politică a administrației publice locale. Acesta este bilanțul care răzbate din comunicatele oficiale de presă ale Direcției Naționale Anticorupție, cu privire la urmăririle penale efectuate, reținerile și arestările operate și trimiterile în judecată.

„Jurnalul” a publicat, săptămâna trecută, o listă cu 30 de județe din România, la care se adaugă Bucureștiul, care au trecut prin malaxorul DNA. Primari, viceprimari, președinţi de consilii județene sau lideri ai organizațiilor locale de partid au fost puși sub urmărire penală, unii arestați și trimiși în judecată. Ce s-a întâmplat cu aceste dosare și care este, la zi, rezultatul acestor acțiuni de epurare politico-penală?

Listele negre cu ținte ale unor oameni politici sau ale unor oameni de afaceri, care ies la lumină, zilele acestea, demonstrează că, în spatele acțiunilor judiciare, există un plan de scoatere din joc a unor persoane incomode pentru sistem.

La nivel politic, în special în plan teritorial, începând cu a doua jumătate a anului 2013, administrațiile locale ale judeţelor Buzău, Bistrița Năsăud, Harghita, Vaslui, Teleorman, Prahova, Dolj, Constanța, Argeș, Mehedinţi, Bacău, Bihor, Neamț, Cluj, Brăila, Hunedoara, Ialomiţa, Olt, Iași, Brașov, Mureș, Caraș-Severin, Arad, Timiș, Tulcea, Maramureş, Satu Mare, Covasna, Vâlcea, Botoșani, dar și toate sectoarele Capitalei, inclusiv Primăria Generală, au fost efectiv decapitate.

Zeci de primari, viceprimari, președinţi de consilii județene, factori de conducere ai organizațiilor de partid, în special ai partidelor care au constituit fosta Uniune Social-Liberală (PNL, PSD și PC), au fost scoși din funcții, prin dosarele penale instrumentate de DNA, și trimiși în judecată. Dosarele, în majoritatea lor, s-au soldat cu condamnări cu suspendare.

Altele se află și la această oră pe rolul instanțelor de judecată, în diferite stadii procesuale, în timp ce în multe cauze judecătorii au pronunţat soluții de achitare. Acest tablou a transformat România în „carne de tun” pentru propaganda internă și externă legată de corupţia generalizată din acest spațiu.

Cum s-a împărțit lista de acuzații din țară

Una dintre țintele DNA din perioada de referinţă a fost primarul Municipiului Buzău, Constantin Boșcodeală. În 16 iunie 2013, el a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, dosar în care a fost condamnat definitiv, în 1 martie 2016, la 3 ani de închisoare cu suspendare şi interdicția de a mai ocupa funcţia de primar timp de 5 ani. În 2 iunie 2014, Boșcodeală a mai fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, într-un dosar în care, la 7 martie 2018, a fost achitat de către Tribunalul Dâmbovița.

Ioan Oltean, fostul lider PDL și președinte al PDL Bistriţa Năsăud, s-a trezit, în 12 septembrie 2013, cu dosar penal la DNA pentru că și-a folosit influența politică pentru obţinerea de foloase necuvenite. Dosarul nu s-a finalizat niciodată cu un rechizitoriu, dar a fost doar primul semnal pe care l-a primit din partea sistemului. În 29 iulie 2016, Ioan Oltean a fost pus sub acuzare într-unul dintre dosarele ANRP, i s-a cerut arestarea, respinsă de Parlament, și a fost trimis în judecată. Dosarul se află și în prezent în procedură de cameră preliminară la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a fost trimis în judecată, în data de 13 septembrie 2015, pentru abuz în serviciu, fals intelectual și denunțare calomnioasă. Dosarul se judecă, încă, pe fond la Curtea de Apel Târgu Mureș.

Condamnări cu suspendare

Faptele deosebit de grave comunicate de DNA și preluate de presă de care au fost acuzate aceste ținte nu au convins instanţele de judecată să pronunțe, în multe dintre aceste dosare, condamnări cu executare. Un astfel de exemplu este cel al lui Vasile Mihalachi, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Iași, trimis în judecată, în octombrie 2013, pentru abuz în serviciu. La 1 martie 2016, Curtea de Apel Iași l-a condamnat la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare,

Dosarul „Referendumul” de demitere a lui Băsescu, din 2012, utilizat politic de câțiva ani în spațiul public, s-a soldat cu o condamnare, la Înalta Curte de Casație și Justiţie, încasată de Liviu Dragnea, de doi ani cu suspendare. Dragnea a devenit, ulterior, o țintă predilectă pentru DNA, el fiind trimis în judecată, în 15 iulie 2016, pentru abuz în serviciu, în dosarul angajărilor de la Consiliul Judeţean Teleorman. Dosarul se află pe rolul ÎCCJ. În 13 noiembrie 2017, Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul „Tel Drum”, fiind suspectat de constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu. În aceste ultime două dosare, este anchetată activitatea lui Dragnea în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman.

Radu Mazăre, fostul edil al Constanței, vânat de DNA în patru dosare penale, din care trei deschise în 2015 și 2016, a obţinut, până în prezent, o singură condamnare. De 4 ani cu suspendare, pronunțată în 2017, la Curtea de Apel București. Celelalte dosare se află încă în faza de fond pe rolul instanţelor.

Un alt nume greu din PSD, fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinţi, Ioan Adrian Duicu, trimis în judecată în iulie 2014 pentru abuz în serviciu, dare de mită și alte infracţiuni grave de corupție, a fost arestat preventiv timp de aproximativ un an. În 20 decembrie 2017, a fost condamnat de Curtea de Apel București la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, decizia nefiind definitivă.

În 3 iulie 2015, fostul preşedinte al Consiliului Județean Caraș -Severin, Sorin Frunzăverde, împreună cu vicepreședintele Ionesie Ghiorghioni, au fost trimiși în judecată într-un dosar legat de campania electorală a lui Klaus Iohannis, din 2014, pentru folosirea influenţei, fals intelectual și uz de fals. În 25 mai 2016, Frunzăverde a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, iar Ghiorghioni a primit patru ani și șase luni cu executare.

Condamnări, majoritatea nedefinitive

Există, însă, și condamnări la închisoare cu executare, majoritatea dintre ele aflându-se, astăzi, în calea de atac. Un astfel de caz este cel al fostului președinte al Consiliului Județean Buzău, Victor Mocanu. Condamnat, în iulie 2016, la 3 ani și 6 luni de închisoare, dosar aflat astăzi pe masa Completului de 5 judecători de la ÎCCJ.

Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Judeţean Constanța, trimis în judecată în nu mai puțin de șase dosare penale, a fost condamnat, în mai 2016, de Curtea de Apel Constanța la 5 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.

Gheorghe Coman, fost deputat de Buzău, trimis în judecată în 2014 pentru folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, a fost condamnat de Înalta Curte de Casație la un an de închisoare cu executare. S-a liberat condiționat după câteva luni.

Edificator la acest capitol este dosarul în care au fost trimiși în judecată, de către DNA Ploiești, fostul președinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, și fiul acestuia, fostul deputat Vlad Cosma, pentru trafic de influență, luare de mită și abuz în serviciu. Dosarul, despre care există indicii că a fost instrumentat pe baza unor probe false, s-a soldat, în noiembrie 2016, cu o condamnare de 8 ani de închisoare pentru Mircea Cosma și cu 5 ani de închisoare pentru Vlad Cosma.

Completul de 5 judecători de la ÎCCJ a rămas în pronunțare în privința apelului. Alte exemple de condamnări sunt cele primite de Gheorghe Ștefan, zis Pinalti, fostul edil al Municipiului Piatra-Neamț, condamnat la 6 ani închisoare în dosarul Microsoft, la trei ani închisoare în dosarul „bani pentru PDL” și la 8 ani închisoare în dosarul „Poșta Română”, această din urmă sentință nefiind definitivă.

Şi fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a primit o condamnare definitivă, în 31 ianuarie 2018, de 6 ani de închisoare cu executare.

Alte exemple: Gheorghe Bunea Stancu, președinte CJ Brăila, condamnat la trei ani închisoare, Cristinel Bîgiu, fost președinte al CJ Buzău, condamnat la 5 ani, respectiv la doi ani, în două dosare penale. Tot aici, mai putem nominaliza și condamnarea, nedefinitivă, a fostului primar al Iașiului, Gheorghe Nichita, la 4 ani de închisoare.

Zeci de achitări au fost încasate de procurori în instanţele de judecată pe aceste dosare. Alte cauze s-au soldat cu condamnări, fără executare, în timp ce majoritatea dosarelor se află în diferite proceduri judiciare în justiție, deși cauzele au fost trimise în judecată de trei ani.

62 de lideri politici de la nivel local, „grei” ai organizațiilor județene ale principalelor partide politice din România, au fost trași pe linie moartă de DNA, într-o campanie „anticorupție”, declanșată începând cu anul 2013.

Multe dosare se află încă pe rolul instanțelor

Tot la capitolul „rezultate dezastruoase” încasate de DNA putem încadra și cauza în care a fost reținută, în 2016, Lia Olguța Vasilescu. Judecătorii au trimis dosarul înapoi la DNA, pentru că nu se înțelegea nimic din acuzațiile formulate, au fost anulate declaraţia denunţătorului și a unui martor și au fost desființate probele anchetatorilor, printre care se numără și o înregistrare, obţinută în mod nelegal de DNA.

Există, însă, și dosare trimise în judecată. Care au avut drept rezultat scoaterea din viața politică a unor grei ai partidelor. Sau, în alte situații, s-a intenționat acest lucru, dar fără succes. Aceste dosare se află pe masa judecătorilor, în primă instanță. Este cazul fostului vicepreședinte al CJ Bihor, Alexandru Iosif Francisc Kiss, trimis în 18 iunie 2016, a celor cinci dosare trimise în judecată în 2014-2017, avându-l ca țintă pe președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu, sau a celor trei dosare deschise pe numele primarului Brașovului, George Scripcaru. În aceeași situaţie se află dosarele fostului  președinte al CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloț, fostului primar al Piteştiului, Tudor Pendiuc, fostului primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, fostului primar al Municipiului Gheorgheni, Mezei Janos, primarului Municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalaman, fostului președinte al CJ Iași, Cristian Adomniței, sau fostului edil general al Capitalei, Sorin Oprescu.

Achitări în cazurile cele mai importante

Multe dosare instrumentate cu „pompă” în perioada 2013-2016 s-au soldat cu achitări rușinoase încasate de Direcția Națională Anticorupție. Romeo Stavarache, fostul primar al Bacăului, a fost trimis în judecată pentru tentativă la abuz în serviciu, în 3 aprilie 2014. El a fost achitat definitiv în acest dosar, în data de 19 aprilie 2017, la Curtea de Apel Alba Iulia. E drept că Stavarache a mai fost trimis în judecată într-un alt dosar, pentru luare de mită, soldat cu o condamnare de 4 ani, pronunţată, în 3 noiembrie 2017, de Curtea de Apel Târgu Mureș.

Vasile Cristian Ciupercă, președinte al Consiliului Județean Ialomiţa, a fost achitat, în 26 mai 2017, de către Tribunalul București, după ce a stat în arest preventiv timp de 66 de zile. Asta, pentru că DNA l-a acuzat de luare de mită și folosirea influenței politice în scopul obținerii de foloase necuvenite și l-a trimis în judecată în iulie 2015.

Fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, ținta „paradelilor” procurorului Negulescu, a fost achitat definitiv, la data de 21 octombrie 2017, în dosarul în care a fost trimis în judecată, alături de Sebastian Ghiță, de către DNA Ploiești. Bădescu a primit, totuși, o condamnare, în data de 21 noiembrie 2017, la 3 ani cu suspendare, într-un alt dosar instrumentat de DNA Ploiești.

Andrei Chiliman, fost primar al Sectorului 1, a fost și el achitat, în 30 martie 2017, de Judecătoria Sectorului 1, după ce a fost acuzat de abuz în serviciu. El mai are pe rolul DNA Ploieşti un dosar deschis în 22 decembrie 2015, dar și pe rolul DNA Central, deschis în aceeași zi, netrimise încă în judecată.

Fostul preşedinte al CJ Timiș, Constantin Ostaficiuc, a fost achitat în două dosare instrumentate de DNA și trimise în judecată în anul 2015. Președintele PNL, Ludovic Orban, a fost achitat definitiv anul acesta, după ce DNA l-a scos dn cursa electorală pentru Primăria Capitalei, în primăvara anului 2014. La fel și fostul edil al Sectorului 2, Neculai Onțanu, a fost achitat definitiv, pentru că faptele pentru care a fost trimis în judecată de DNA s-au prescris, scrie Jurnalul.