Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a declarat că de la 1 mai toate contractele, plăţile şi facturile vor fi afişate pe site-urile Primăriei sectorului 3 şi ale instituţiilor subordonate.
“În şedinţa de Consiliu
local s-a întâmplat o chestiune în premieră pentru tot ce înseamnă instituţii publice din România.
Pentru prima dată în România, o instituţie publică îşi asumă transparenţă totală.
Ieri am adoptat o hotărâre în Consiliu, la
iniţiativa mea, conform căreia orice plată care e făcută fără ca documentaţia să fie postată în mod transparent pe site este plată nelegală.
Începând cu 1 mai, dată în care intră în vigoare această hotărâre, orice leuţ
cheltuit de Primăria sectorului 3 şi de subordonate în integralitatea lor va fi postat, va fi
transparenţă în proporţie de
100%”, a spus Negoiţă, în cadrul unei conferinţe de presă.
El a menţionat ca va
fi obligatoriu să se posteze facturile şi
contractele aferente în cazul oricărei achiziţii.
“Dacă cineva îndrăzneşte să facă vreo plată fară să aibă aceste documente postate în mod transparent, acele plăţi sunt nelegale şi trebuie să le suporte din buzunarul propriu”, a spus Negoiţă.
El a precizat că s-a acordat termenul de 1 mai
pentru că trebuie reglementat corect.
“Intenţia mea e să transparentizez tot (…) Avem totuşi o
legislaţie care reglementează datele cu
caracter personal şi avem de
lucrat destul de mult, pentru că normele şi directivele europene (…) sunt foarte stricte şi amenzile foarte
mari.
Trebuia să pregătim corect, adică transparenţă da, dar cu respectarea tuturor regulilor în vigoare, iar la asta avem de lucrat, că de asta am dat şi un termen de aplicabilitate
peste o lună, astfel încât să
putem să pregătim aceste lucruri, să avem în mod clar un ghid sau un nomenclator de la Juridic care să ne spună ce putem posta”, a declarat edilul.
El a afirmat că Primăria Sectorului 3 este cea mai informatizată instituţie
din
România.
“E un demers pe care-l vom continua, astfel încât să beneficiem de tehnologie de ultimă
generaţie (…) eliberăm deja de ceva
timp certificatul de urbanism online, dar nu doar atât, facem demersuri ca să fie şi
util.
Nu am ajuns încă să
aibă şi utilitate (…) noi îl eliberăm online, dar cetăţeanul nu are ce face cu el online, pentru că încă sunt instituţii în această ţară care funcţionează la nivel de Ev Mediu, ca de exemplu la ISC, la Agenţia
de Mediu şi celelalte zone de unde au nevoie de avize trebuie să depună copie după un certificat tipărit, semnat
olograf şi cu ştampilă.
După ce le
eliberăm certificat de urbanism online, cu semnătură electronică, dânşii vin să ne spună că nu le e de folos din cauza acestor instituţii care au rămas încremenite în trecutul îndepărtat”, a declarat
Negoiţă.
AGERPRES
Edilul Sectorului 3, Robert Negoiţă, a propus ca societăţile care vor contracte cu
statul să-şi facă publice tarifele, militând pentru o
unitate centralizată de achiziţii publice, dar care să nu fie obligatorie pentru autorităţi.
“În Austria, în momentul în care s-a implementat unitatea centralizată, au scăzut costurile cu 28%, costurile pe partea de
achiziţii.
Eu vă spun că, pe partea de resursă umană, costurile scad, de asemenea, pentru că una e să ai o echipă care să facă o procedură de achiziţii publice centralizată şi alta e să ai zeci de mii de echipe în această ţară care să facă fix acelaşi lucru (…) Aş pune o reglementare în legea achiziţiilor publice conform căreia acele societăţi care vor să
aibă contracte cu
statul trebuie să aibă tarifele societăţii postate în mod transparent”, a afirmat Negoiţă.
Edilul mai propune o instituţie independentă în România care să verifice eligibilitatea unei societăţi o dată pe
an.
“Dacă se califică pentru contracte de până în 10 milioane de euro, vine direct cu certificatul că e calificat pentru aşa ceva.
De ce să vină (…) să îmi mai demonstreze mie pentru a câta oară că el e eligibil pentru o lucrare de construcţii de nivelul X, când ar putea să se
certifice doar o dată pe an de o instituţie care să facă treaba asta?”, a explicat Negoiţă.
În ceea ce priveşte unitatea centralizată de achiziţii, el a menţionat printre avantaje
economia de resursă umană. “Dacă suntem
conştienţi de realitatea că de birotică, de informatică, de consumabile beneficiem cu toţii în această ţară, nu este instituţie publică care să nu aibă nevoie de hârtie, de pixuri, copiatoare, imprimante (…), dacă toţi avem nevoie de ele, de ce să facem 20.000-30.000 de proceduri şi să nu facem una singură? Economisim
foarte multă resursă umană (…).
Într-un fel percepe un preţ un furnizor când discută de câteva copiatoare, altfel când discută de zeci de mii”, a afirmat edilul.
Potrivit lui, unitatea centralizată de achiziţii nu ar trebui să fie obligatorie pentru administraţia locală, ci opţională.
“Dacă mie-mi convine ce găsesc acolo, pot să accesez.
Dacă, de exemplu, eu pot să le găsesc mai ieftin şi de mai bună calitate decât cele care sunt pe procedura naţională, eu să pot fi liber să o fac!”, a adăugat Negoiţă.
El
crede că dacă firmele ar fi certificate la anumite plafoane pentru a avea contracte pe diferite niveluri s-ar mai elimina o zonă de contestaţii.
“Dacă după aceea toate contractele sunt transparente, aşa cum eu solicit, cum consider că e normal, am mai eliminat o zonă de contestaţii.
Cred că, dacă facem legislaţia mai bine, mai transparentă şi mai corectă, posibilitatea de a face contestaţie se limitează enorm (…).
Dacă vom concepe sistemul aşa cum îl propun, 90% din posibilităţi de contestaţie le-am eliminat.
Mai rămâne o zonă foarte restrânsă, unde e reglementat corect şi cred că trebuie să rămână în felul în care e de principiu reglementat, anume dacă are o contestaţie, ea se duce la CNSC (…).
Dacă o parte sau alta e nemulţumită de decizia CNSC, se poate duce în instanţă, drept garantat prin Constituţie şi nu putem să-l restrângem.
Pentru a nu pierde timp, noi putem să semnăm contractul, iar dacă decizia instanţei e diferită faţă de decizia CNSC, e clar că are o problemă statul, fiindcă ambele instituţii sunt ale statului şi atunci statul trebuie să
plătească despăgubiri firmei care a fost dezavantajată de CNSC”, a spus edilul.
El crede că despăgubirile ar
trebui plătite din bugetul public iar valoarea lor ar trebui să fie de maximum 5% din profitul estimat.
AGERPRES