Vremea la:
azi /      maine /
Curs:
EURO: 4,4549       USD: 3,2121
 
Login primari
 
Am uitat parola
 
 
Top raspunsuri
1.  Buzau
  84,21% (96/114)
2.  Piatra Neamt
  72,22% (26/36)
3.  Pitesti
  75,00% (21/28)
4.  Gherla
  100,00% (18/18)
5.  Timisoara
  47,06% (16/34)
6.  Bucuresti - Sect. 4
  75,00% (15/20)
7.  Bucuresti - Sect. 6
  92,86% (13/14)
8.  Voluntari
  90,91% (10/11)
9.  Galati
  47,06% (8/17)
10.  Hunedoara
  50,00% (4/8)
 
Top raspunsuri general
Toata lista
Top sesizari
 

Servus! De ce a pierdut Clujul, de ce a castigat Timisoara? Zarurile au fost aruncate. Timisoara, va fi in 2021 Capitala Europeana a Culturii


Dupa cum intuia majoritatea observatorilor, batalia se dadea intre Cluj si orasul de pe Bega. Bucurestiul si Baia Mare aveau sanse reduse, unul datorita statutului de capitala, celalalt datorita distantei evidente fata de celelalte doua centre regionale si a realegerii unui primar penal. Incercam in materialul de fata sa explicam cauzele esecului Clujului, dincolo de parerile, care acuzau problema Pata Rat sau cea a placutelor bilingve.

Pe langa cele doua probleme punctuale si reale, nu au fost luate in considerare dimensiunile cu adevarat relevante ale competitiei: banii, conceptul, soliditatea dosarului,leadership-ul, istoria recenta.

1. BANII

Timisoara a propus un buget cu aproape 13,5 mil EUR mai mare decat al Clujului, o diferenta semnificativa de aproape 40%, la care overheadurile salariale reprezentau aprox. 10% , fata de 16% ale Clujului.

Simplu spus, Timisoara a avut curajul sa isi asume cu 40% mai mult continut cultural decat Clujul, in conditiile unei cost-eficiente mai mari. La acest criteriu semnificativ, Timisoaara a oferit mai multe rezultate, cu aceleasi resurse.

De altfel, Clujul a avut dintre toate orasele candidat CEL MAI MIC buget, cu cea mai mare pondere a cheltuielilor salariale. Pana si Baia Mare a alocat un buget cu 5 mil EUR mai mare decat cel al Clujului.

Tinand cont de rolul determinant al administratiei si al factorului politic in aceasta ecuatie (peste 90% din angajamentele bugetare), apar 2 intrebari legitime:

– De ce administratia Clujului nu a fost capabila sa isi asume un buget macar pe masura celorlalte orase candidat? De ce un oras de 3 ori mai mic, Baia Mare, a reusit sa aloce mai multe resurse decat Clujul?

– Intr-un oras cu mari contributori la bugetul national, cum de nu s-a reusit implicarea mai mare a mediului de afaceri in sustinerea financiara a bugetului?


2. LEADERSHIP

Leadership-ul este un factor determinant, experienta in domeniul cultural, a managementului de proiect si maturitatea profesionala trebuind sa se imbine cu capacitatea de a mobiliza resursele locale.

Pana la urma, evolutia unui proiect reflecta competenta celui care il conduce. Capacitatile persoanei sau a persoanelor, trebuie sa fie pe masura provocarii, determinanta pentru bunastarea orasului si pozitionarea acestuia in urmatoarea decada.

Timisoara a avut din 2014 un lider carismatic, cu o experienta solida si reprezentativa. Simona Neumann are studii in inginerie, relatii internationale si management la universitati de prestigiu din Romania si strainatate, printre altele la Harvard University, University of Birmingham, Catolic University of America si un doctorat in relatii internationale chiar la UBB Cluj. A lucrat ca project manager si programme manager pentru Organizatia Natiunilor Unite si Comisia Europeana.

Clujul a avut un ledearship produs de cercurile politice locale, Florin Morosanu, fiind un apropiat al primarului Emil Boc, fara insa o experienta relevanta in domeniul cultural sau de conducere a unor proiecte comparabile. Ulterior doar cu cateva luni inaintea finalei a fost numit un nou director executiv, cu experienta insa mai degraba in domeniul organizarii evenimentelor si al entertainmentului si fara a fi dedicat full-time acestui proiect.

Comparatia e izbitoare, desi nimeni nu pare sa ii fi acordat atentie pana acum.


3. DOSARUL DE CANDIDATURA

Timisoara a avut un dosar solid, bazat pe un concept autentic, relevant din punct de vedere al dimensiunii europene.

Conceptul „Lumineaza orasul prin tine” apeleaza la cultura ca vector al mobilizarii cetatenesti si a activarii individului. Inaltarea individului prin cultura este o tema clasica, insa relevanta prin prisma mersului lumii astazi si a temei cetateniei europene active. Conceptul a fost explicat simplu, direct si fara inflorituri stilistice:

„Scopul programului de candidatura a orasului Timisoara la titlul de Capitala Europeana a Culturii este acela de a stimula prin intermediul culturii sentimentul apartenentei cetatenilor la comunitate, precum si dorinta lor de a-si contura viitorul.”

Clujul a venit cu un concept bazat pe diversitate si confluenta culturala „East of West”, evidentiind convietuirea. Nici acesta nu este un concept nou, dar desi ar avea relevanta pentru lumea de azi, a fost explicat prost si uneori contradictoriu. Clujul este o urbe specifica pentru Mitteleuropa si se pozitioneaza vadit ca fiind cel mai „occidental” oras al Romaniei. Este mai degraba West of the East decat East of the West, cum poate ar fi cazul Bucurestiului, aflat cu adevarat la o rascruce culturala si geografica. Sa remarcam ca in acest concept, ce musteste de multiculturalitate este evidentiata convietuirea romanilor, germanilor, maghiarilor, evreilor, dar etnia rroma este inexistenta. Cuvantul rrom nu apare nici macar o data in tot documentul (fata de termenul „Untold” care apare de 8 ori), ceea ce atrage atentia asupra (in)tolerantei reale a orasului. Ar parea ca Clujul vrea multiculturalitate si diversitate, „dar nu pentru catei”. Cu acest mic detaliu, dintr-o data problema Pata Rat capata o cu totul alta perspectiva si relevanta, existenta ghetto-ului de la marginea orasului demonstrand pe viu limita pretentiilor de toleranta, convietuire si multiculturalism. La fel de mult contrasteaza cu pretentiile de convietuire multiculti si scandalul placutelor bilingve.

Astfel, de la bun inceput, conceptul nu a fost convingator, lipsindu-i substanta si autenticitatea.

Din punct de vedere al programului evenimentelor, Timisoara a prezentat o structura inchegata si coerenta, un program clar strabatut de un fir rosu, integrata spatial in oras prin Canalul Bega – cea mai lunga scena din lume.

Clujul a inaintat mai degraba o adunatura de evenimente impartite pe zone tematice, din care insa transpare cu greu o coerenta, in linie cu conceptul propus.

O alta greseala a Clujului a fost desconsiderarea implicarii zonei limitrofe, respectiv restrangerea la nivelul judetului Cluj si a zonei metropolitane indeosebi. In comparatie Timisoara s-a pozitionat generos cu o iradiere culturala transfrontaliera (Ungaria, Serbia , Romania), care sa cuprinda judetele si administratiile din intreg Banatul istoric.

Dincolo de aceste observatii punctuale, am remarcat la Timisoara o exprimare clara, concisa, pragmatica si bine structurata.

Spre deosebire in dosarul Clujului a existat abuz stilistic de metafore pretentioase, care insa au obturat continutul. Pe scurt prea multa vorbe alese si pretentioase. Emfaza culturalista, foarte multa aroganta a exprimarii au inecat comunicarea conceptului in „meandrele concretului”.

Iata un scurt exemplu: „Cluj-Napoca este un oras dual, precum Ianus Bifrons zeul cu doua fete, una privind inainte, cealalta, înapoi. Zeu al portilor deschise, al riturilor de trecere si al fenomenelor de tranzitie, poate fi preluat ca simbol al Clujului aflat, ca situare geografica destinala, intre Est si Vest, iar ca situare culturala, la o intersectie de perspective si atitudini.”

Peste aceasta deficienta de exprimare directa, a transpirat foarte multa mandrie goala si lauda de sine, care nu isi aveau locul intr-un program care cauta autenticitatea si pragmatismul:

„Cluj-Napoca este „inima Transilvaniei” dintotdeauna, iar, de 100 de ani încoace, este si unul dintre cele mai importante orase ale României.”

„Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin optiune, ci, la fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. Îl gestionam adesea vizionari si curajosi, sub tensiunile, dramele si tragediile istoriei.”

Alteori transpare exagerarea si dezinformarea: „Sloganul proiectului nostru este Servus. În România aceastã forma de salut este specificã nouã celor din Cluj-Napoca. Oriunde mergi si saluti cu Servus, ti se spune Aha, esti din Cluj, nu? ”

Amatoristica este si preluarea unor afirmatii penibile si fara suport real, de ex. ca Clujul ar avea o calitate a vietii peste Milano sau Budapesta, prin referinta la site-ul fantoma numbeo (pag 26).

Sunt doar cateva observatii care au sarit in ochi la o parcurgere a dosarului.

Dosarul de candidatura nu e literatura sau un laudatio al orasului. E in esenta un proiect de management cu o nota pregnanta de marketing inteligent, care trebuie sa comunice clar un concept atractiv, autentic si relevant in context european. Ceea ce din pacate nu a avut pe deplin dosarul Clujului.


4. ISTORIA RECENTA

Peste toate aceste aspecte de mai sus, se asterne istoria recenta.

Clujul a fost capitala culturala a tineretului, proiect ce comporta atat oportunitati cat si riscuri. Iar riscul cel mai mare era ca un esec sa releve (in)capacitatea organizatorica a orasului fata de o provocare mult mai mare – Capitala Europeana a Culturii. Iar acel proiect a fost un esec. Orasul s-a prezentat execrabil, fiind paralizat de lucrari intarziate si gestionate anapoda si cu scandalul gunoiului in plina floare. Nu a existat o coordonare reala la nivelul orasului pentru a exploata evenimentul turistic si pentru a-l deschide cu adevarat vizitatorilor. Multimea de evenimente a avut mai degraba o adresabilitate locala, decat o relevanta pentru tinerii europeni. Cultura a virat spre entertainment, ori menirea initiativei europene era sa incerce sa ofere prin cultura o alternativa la atmosfera superficiala a entertainmentului consumist. Apogeul a fost Untold, un festival cu impact economic si turistic, insa atins de controverse si departe de a fi cultural.

In timp ce Clujul se extazia la Untold, problema de la Pata Rat trecea in faza acuta. Segregarea sociala si rasiala e in continuare pregnanta si tratata superficial cu investitii marunte. In paralel orasul nu reusea sa isi gestioneze ecologic rezultatele consumului, esecul ecologizarii zonei, a deschiderii rampei ecologice si a colectarii selective datorandu-se din nou coruptiei locale. O capitala culturala a Europei cu un ghetou la margine si cu o problema din abc-ul urbanistic nerezolvata si motiv de infringement european? Suna ictoriu.

Daca urmarim apoi prioritatile de investitii ale orasului, vedem cum in Cluj zeci de milioane de EUR merg spre stadioane, sali polivalente, complexe polisportive, nu spre infrastructura culturala. Noul sediu al Filarmonicii, Centrul Cultural Transilvania e in continuare incert. Cladirea Operei Nationale e nerenovata de ani de zile. Muzeele se zbat intre procese de revendicare a spatiului. Muzeul de Istorie a zacut inchis intr-o eterna renovare. Mai grav este ca perspectivele sunt incerte. Ne-am vrut o capitala culturala, fara sa aratam in acesti ani interes real prin prioritizarea investitiilor culturale.

Dincolo de acestea, din punct de vedere urbanistic, adevarul incomod pe care nu il accepta prea multi clujeni este ca orasul arata fad si neglijat, fata de pretentiile de capitala fie ea culturala, regionala sau a tineretului.

Sunt detalii care ies in evidenta, care lasa o impresie, insa mai mult ca sigur din eleganta nu vor face obiectul motivarii juriului.

Asteptam cu interes motivarea juriului, intelegand ca exprimarea va fi una diplomatica, terna si mai degraba cu subinteles decat cu afirmatii tari.

Ar fi interesant sa vedem si cum va reusi administratia sa aloce resursele financiare pentru anuntata continuare a proiectului, o perspectiva lipsita insa de realism si fezabilitate.

Clujul a pierdut acest tren iar acum este mai importanta o repozitionare spre alte perspective mai fezabile, care sa ofere un nou suflu pentru redefinirea urbana a orasului.

Un proiect nou Cluj – Capitala Verde a Europei are potentialul de a mobiliza energii complementare cu dezvoltarea urbana, pe dimensiuni concrete de calitate a vietii: sanatate si spatii verzi, aer si ape curate, diversitatea biologica, mobilitatea verde, reconversie industriala spre o economie prietenoasa/complementara cu mediul.

E o buna oportunitate pentru a problematiza evolutia Clujului in raport cu provocarile viitorului si pozitionarea sa ca posibil model de dezvoltare pentru Romania.

Oportunitatii Servus 2021, din pacate noi chiar ii spunem servus, scrie ProiectCluj.

22.09.2016
1233 vizualizari
+ SHARE   
 
2 comentarii
 


 

Comentarii

 
1. Analiza extrem de obiectiva
 
Nastase Cornel   (28 sep 2016 16:46)
 
Excelent punctata pierderea titlului. M-am convins si eu ca
actuala administratie a orasului este incapabila sa aiba un
management inteligent si coerent.
 
2. Ce conteaza, concerte sa fie....
 
Simona   (9 oct 2016 2:55)
 
Nesimtirea primarului Boc a atins apogeul. Ce cultura,
ce capitala europeana...Principala preocupare a
individului sunt concertele cu multi decibeli, bautura si
droguri pe care le aproba fara sa clipeasca. Nu putem
dormi nopti de-a randul din cauza zgomotului infernal,
dar ce conteaza...primarul ne sfideaza in continuare si
apare pe toate canalale de stiri cu nevasta in carca.
 
 
 
Informatii din judetul tau

Get Adobe Flash player


Get Adobe Flash player

 
 
Ultimele videouri Domnule Primar
 
 
Cauta sesizari
Sesizari din judetul:
 
 
Cauta dupa cuvantul:
 
Cauta sesizarea cu codul:
 
 
Cei mai activi primari din ultimele 7 zile
Constantin Toma (PSD) Constantin Toma (PSD)
Buzau
(27 raspunsuri
)
Marcel-Laurentiu Romanescu (PNL) Marcel-Laurentiu Romanescu (PNL)
Targu - Jiu
(9 raspunsuri
)
Nicolae Robu (PNL) Nicolae Robu (PNL)
Timisoara
(7 raspunsuri
)
Dragos Victor Chitic (PNL) Dragos Victor Chitic (PNL)
Piatra Neamt
(7 raspunsuri
)
Ioan Neselean (PSD) Ioan Neselean (PSD)
Gherla
(7 raspunsuri
)
Daniel Baluta (PSD) Daniel Baluta (PSD)
Bucuresti - Sect. 4
(6 raspunsuri
)
Florea Daniel (PSD) Florea Daniel (PSD)
Bucuresti - Sect. 5
(6 raspunsuri
)
Cornel Ionica (PSD) Cornel Ionica (PSD)
Pitesti
(6 raspunsuri
)
Costan Morar (PSD) Costan Morar (PSD)
Dej
(4 raspunsuri
)
Gabriel Mutu (PSD) Gabriel Mutu (PSD)
Bucuresti - Sect. 6
(3 raspunsuri
)
 
Primarii partenere
 
Bloguri
 
 
 
Copyright © 2017 DomnulePrimar.ro
Web Design - Direct Design