Vremea la:
azi /      maine /
Curs:
EURO: 4,4549       USD: 3,2121
 
Login primari
 
Am uitat parola
 
 
 
-    

"Zona rezidentiala" cu conditii mai rele decat la tara. Primarul din BRAGADIRU spune ca nu ar da nici macar 1 leu pe o casa in acest loc

Primarul Vasile Cimpoeru

Sute de mii de români, care şi-au cumpărat o locuinţă în aşa-zisele zone rezidenţiale de lângă Bucureşti, trăiesc acum un coşmar, întreţinut de noroaie şi inundaţii veşnice. În lipsa utilităţilor, a şcolilor şi a transportului public, oamenii se văd aruncaţi la capătul civilizaţiei. Primarii nu au avut un plan unitar de dezvoltare, aşa că fiecare a construit unde şi cum a vrut. Citiți ce se întâmplă, de pildă, în oraşul Bragadiru.

Mirajul de a avea o casă, departe de un oraş scump şi sufocat, a trimis sute de mii de bucureşteni în localităţile din jurul Capitalei. Dezvoltatorii imobiliari le-au numit pompos zone rezidenţiale. Şi le-au vândut oamenilor un vis, cu linişte şi utilităţi, plătibil în rate întinse pe o viaţă. Astfel de iluzii au fost vândute şi în Bragadiru, oraş din 2006, aflat la 16 kilometri de Piaţa Universităţii din Capitală. Este amplasat în vestul judeţului Ilfov şi este străbătut de Drumul Naţional 6 Bucureşti - Alexandria.

În ultimul deceniu, peste 40 de mii de oameni s-au mutat aici. Au apărut construcţii noi la fiecare colţ de stradă. Sau în câmp. Infrastructura şi utilităţile nu au ţinut însă pasul cu avântul imobiliar. Probleme sunt peste tot. Cele mai mari, în cartierul Independenţei, unde, neoficial, stau 15 mii de oameni, iar numărul locuinţelor a ajuns la 3200. Conform Grupului de Iniţiativă Bragadiru, din cele 70 de străzi, doar patru au apă şi canalizare. Asfaltate sunt 40 la sută.

Fără canalizare, asfalt şi trotuare, localnicii trăiesc un coşmar. Mai ales când plouă. Gropile mari, pline cu apă, trag maşinile pe dreapta. Oamenii merg prin bălți şi noroi, încălţaţi cu cizme de cauciuc. Iar ca să îţi plimbi copilul, în cărucior, în Bragadiru, este o adevărată aventură.

Nici canalizare pluvială nu există, aşa că apa de la ploaie nu are unde să se scurgă. Iar problemele din cartierul  Independenţei sunt cu atât mai mari cu cât întreaga zonă a fost construită pe terenurile unei foste orezării. Pânza freatică este atât de ridicată, încât ajunge la doar un metru şi jumătate adâncime, după cum ne-au spus chiar autorităţile locale. Şi aşa se explică de ce fiecare ploaie inundă casele oamenilor, curţile, subsolurile sau fosele septice.

Vasile Cimpoeru este primar în Bragadiru din 2008, iar în prezent aşteaptă verdictul judecătorilor într-un dosar în care este inculpat şi care vizează eliberarea unor certificate de urbanism. Acuzaţiile din dosar sunt de fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals şi uzurparea funcţiei.

Primarul Vasile Cimpoeru a păstorit tot acest avânt imobiliar, care a crescut numărul locuitorilor de la 9 mii, câţi erau când a fost ales, la 50 mii, câţi sunt neoficial în prezent. Cartierul Independenţei s-a dezvoltat practic sub ochii şi semnătura lui. Cum? Ne confirmă chiar primarul. Dar nu oficial, pentru că ne-a refuzat interviul.

Vasile Cimpoeru: „Eu nu mi-aş cumpăra acolo, mie mâine dacă mi-ar face unul o ofertă: ”dă-mi un leu să îţi dau un apartament sau o casă”, eu aş refuza din prima zi domnule, îţi mulţumesc frumos, eu în zona asta nu m-aş muta domnule.”

Asta deşi certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire au fost eliberate de Primărie. Multe dintre ele chiar sub şefia actualului edil. Acesta consideră că era treaba dezvoltatorilor şi a viitorilor proprietari să se intereseze de calitatea terenului, înainte să se mute acolo.

Vasile Cimpoeru: ”Vin cei care vin aici la noi, investitorii au venit, face un bloculeț, mâine îl vinde, dar ei nici măcar nu vine să întrebe ”mă, primare, pot să construiesc şi eu acolo? Ce a fost acolo?”.”

Tot acest boom imobiliar s-a clădit în zonă pe un plan urbanistic general vechi din 2005, pe când Bragadiru era comună. Aleşii locali au decis să îl actualizeze abia zece ani mai târziu, adică la termenul maxim de valabilitate al unui PUG. Nu e o măsură în afara legii, dar oraşul ar fi avut nevoie mult mai devreme de o strategie unitară de dezvoltare, care să stabilească reguli de construire adaptate nevoilor localităţii. Nu de alta, dar tot ce s-a întâmplat a fost previzibil, aşa cum scrie şi în noul plan urbanistic general elaborat în 2015.

Documentul vine cu o analiză exactă a oraşului Bragadiru. Şi confirmă faptul că localitatea s-a dezvoltat haotic, fără utilităţi, asfalt sau spaţii verzi. Apele uzate colectate se varsă direct în râul Ciorogârla, pentru ca staţie de epurare nu există. Conform planului urbanistic general, în 2015, din 15 mii de locuitori, doar 2 mii erau racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă.

Vasile Cimpoeru: ”Toată lumea vrea peste noapte şi trotuar, eventual să îi punem şi pavele în curte. Dar nu vor peste noapte, că s-au mutat acolo de câţiva ani şi tot aşteaptă. Avem aici o doamnă care are 106 ani şi a aşteptat ca să vin eu la primărie în 2008. A aşteptat vreo 90 de ani ca să vadă şi ea gaze la ea la poartă, să vadă trotuar şi ei s-au mutat azi şi vor mâine. De unde luăm banii? Nu avem banii. Ne întindem pe 2200 de hectare şi peste tot sunt case.”

După atâţia ani de construcţii haotice, abia acum primarul susţine că aleşii locali se vor dedica amenajării zonei şi nu vor mai aproba niciun plan urbanistic zonal pentru cartierul Independenţei.

Vasile Cimpoeru: ”Până acum să vă spun de ce n-am făcut-o, de la o zi la alta noi am stat aşa. Am crezut că se va îmbunătăţi cât de cât aşa, eu ştiu, calitatea drumurilor, a infrastructurii.”

Abia în 2016 primăria a contractat un credit, pentru modernizarea a 22 de străzi. Şi susţine că lucrările vor începe anul acesta asta, după ce au fost întârziate de contestaţiile depuse de firme. Conform primarului, în Bragadiru, din 220 de drumuri publice, doar 80 sunt în prezent asfaltate.

Nemulţumiţi de drumuri, localnicii au depus zeci de sesizări la Primărie. Printre ele, una referitoare la strada Torţei. Din răspunsul compartimentului de disciplină în construcţii din cadrul Primăriei reiese că strada a fost reabilitată la 4 ianuarie 2018. Ca să fie credibili, angajaţii au ataşat şi nişte poze.

Doar să fii politician, dar cu funcţie înaltă, te mai ajută în Bragadiru să ai strada cât de cât curată. Pare a fi şi cazul deputatului Florin Iordache, fost ministru al Justiţiei.

Conform Apă Canal Ilfov, în perioada 2010-2016, doar 70 de străzi au fost racordate la apă şi 73 la canalizare. Până în 2023, alte 66 de străzi ar trebui să aibă astfel de reţele. În lipsa lor, Apă Canal Ilfov va continua să se confrunte cu problemele cauzate de lipsa canalizării fluviale.

“Disfuncţionalităţile sunt cauzate de faptul ca apele pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţii sunt evacuate în reţelele de canalizare, deşi acestea au fost proiectate şi construite exclusiv pentru preluarea apelor uzate menajere de la utilizatori. Această situaţie generează costuri suplimentare în exploatarea sistemului public de canalizare şi disconfort pentru locuitorii din zonele afectate”, a transmis compania.

Deşi neajunsurile sunt aceleaşi de ani de zile, Primăria a găsit abia acum o soluţie tehnică pentru canalizarea pluvială. Apa de ploaie ar trebui colectata şi pompată pe sub centura Bucureştiului, în râul Ciorogârla. Lucrarea este evaluată însă la 6 milioane de euro, adică tot bugetul oraşului Bragadiru pentru un an de zile.

Primarul recunoaşte că nu are banii necesari. Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, susţine că finanţarea ar putea veni prin programul operaţional de infrastructură mare. Investiţiile preconizate se ridică la 342 de milioane de euro şi vizează distribuţia apei şi epurarea apelor uzate în 22 de localităţi din judeţ. Banii ar trebui cheltuiţi până în 2022. Doar ca proiectul, reviziuit deja de opt ori, stă încă pe tuşă din cauza ministerului fondurilor europene, care întârzie aprobarea notei de finanţare. Drept urmare, Consiliul Judeţean Ilfov a decis să dea în judecată ministerul. Prima etapă: contesația în procedură a fost deja făcută.

Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov: „Închipuiţi-vă că eu încep lucrarea asta în 2019, dacă nu cheltui banii până în 2019, de unde dau înapoi 150 de milioane de euro. Ei o lălaie, de aia dau Guvernul în judecată.”

Haotic nu s-a construit doar în Bragadiru, ci în toată zona metropolitană a Capitalei. Mai toate localităţile de lângă Bucureşti, Berceni, Popeşti-Leordeni, Chiajna sau Pantelimon au căzut pradă unor dezvoltatori imobiliari conduşi doar de profit şi a unor primari fără strategii de dezvoltare. În lipsa utilităţilor, a unor reţele de transport public în comun, a şcolilor şi a grădiniţelor, oamenii se văd aruncaţi cu zeci de ani în urmă. Asta deşi, conform datelor oficiale, regiunea Bucuresti-Ilfov apare cea mai dezvoltată din România, cu un PIB pe cap de locuitor de 131 % din media europeană.

Marian Petrache: ”Cine îi controlează sau ghidează pe primari? Cetăţenii. Primarii funcţionează în baza legilor existente, nu au un control decât prin vot din partea cetăţenilor.”

Consiliul Judeţean Ilfov are în lucru, de acum 5 ani, planul de amenajare a teritoriului. Acesta ar trebui să intre în vigoare din toamnă, iar primăriile din cele 40 de localităţi vor fi obligate să-şi adapteze propriile planuri urbanistice conform noilor reguli de dezvoltare.

Pentru prima dată, în aceste zone se va ţine cont de numărul locuitorilor şi nu se va mai putea construi fără utilaţi sau unităţi de învăţământ. Măsurile vor avea efect însă, cel mai devreme, în 2019. Şi nu vor rezolva problemele din prezent. Care vor rămâne, ca şi până acum, în sarcina primarilor aleşi, relateaza Stirile ProTV.

20.03.2018
176 vizualizari
+ SHARE   
 
0 comentarii
 


 


 
Informatii din Muntenia

Get Adobe Flash player


Get Adobe Flash player

 
 
Ultimele videouri Domnule Primar
 
 
Cauta sesizari
Sesizari din judetul:
 
 
Cauta dupa cuvantul:
 
Cauta sesizarea cu codul:
 
Primarii partenere
 
Bloguri
 
 
 
Copyright © 2018 DomnulePrimar.ro
Web Design - Direct Design